PROGRAM DE CERCETARE  VII

 

a) DenumireAspecte particulare ale dinamicii legĂturii dintre reglarea emoŢionalĂ, procesele de raŢionament Şi relaŢiile interpersonale.

 

b) Coordonator: CS III dr. Lucia Faiciuc.

 

c) Termen de realizare: 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2019

 

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:

Până nu cu mult timp in urmă, reglarea emoţională, procesele de raţionament şi relaţiile interpersonale au reprezentat domenii independente de studiu, între care nu au existat prea multe intersectări şi schimburi de informaţii. Primii paşi în direcţia studiului lor integrat au fost făcuţi într-un mod mai pregnant de-abia în ultimul deceniu. Acest mod de abordare se înscrie şi într-o tendinţă relativ recentă de a modela dinamic personalitatea umană (Richardson, Dale & Marsh, 2014; Vallacher, Read & Nowak, 2002). Într-un astfel de context mai larg, se cere o cercetare mai sistematică a legăturilor dintre diferitele aspecte şi procese ale sistemului psihic în dinamicitatea lor, caracterizată printr-o cauzalitate circulară. Pentru acest program de cercetare integrată au fost selectate reglarea emoţională, procesele de raţionament şi relaţiile interpersonale, din mai multe motive. Un prim motiv este acela că ele sunt aspecte esenţiale şi reprezentative pentru cele trei mari componente ale sistemului psihic în structurarea sa clasică: afectivă, cognitivă şi comportamentală. Un al doilea motiv, strâns legat de primul, ar fi acela că pentru multe dintre domeniile aplicative ale psihologiei (cum ar fi cel educaţional, clinic, organizaţional), reglarea emoţională, procesele de raţionament şi modul de relaţionare personală sunt chestiuni pe care le au in vedere în mod frecvent in rezolvarea problemelor practice cu care se confruntă. Un al treilea motiv este acela că cercetările privind reglarea emoţională au început să capete amploare în ultimii ani, fiind un domeniu de investigaţie de mare actualitate. Pe de alta parte, studiile proceselor de raţionament au cel mai mare grad de decuplaj de restul domeniilor de cercetare din psihologie, fiind şi într-un stadiu de relativ impas, ceea ce indică un potenţial de a beneficia cel mai mult de pe urma unei investigaţii integrate. Un alt motiv este cel al experienţei anterioare a colectivului de cercetare în ce priveşte cercetarea în cele trei domenii mai sus menţionate. Mai exact, temele de cercetare anterioare au fost orientate spre probleme ale psihologiei sociale, cognitive şi educaţionale care au avut legătură cu cele trei domenii. Un ultim motiv ar fi acela al bazei teoretice existente referitoare la studiul interrelaţionat al acestor domenii, care sugerează direcţii de cercetare promiţătoare. 

În ceea ce priveşte legătura dinamică dintre reglarea emoţională şi relaţiile personale, un început a fost făcut prin cercetările care au evidenţiat legătura dintre stilurile de ataşament formate în cadrul relaţiilor interpersonale din primii ani de viaţă şi strategiile de reglare cognitivă a emoţiilor (de exemplu, Cooper, Shaver, & Collins, 1998; Moutsiana et al., 2014). 

Legătura dinamică a proceselor de raţionament şi a relaţiilor interpersonale a fost investigată într-un mod incipient mai ales prin prisma legăturii dintre schemele pragmatice de raţionament formate în cadrul relaţiilor interpersonale şi performanţa la probe de raţionament formal. Până acum, studii în acest sens s-au realizat doar pentru raţionamentul ipotetico-deductiv (Cheng & Holyoak, 1985) şi pentru cel silogistic (Faiciuc, 2008), dar este nevoie de o cercetare mult mai elaborată şi sistematică. Într-un articol realizat de Jacobsen, Edelstein şi Hofmann (1994), este indicată o altă direcţie de investigare, cea referitoare la rolul stilurilor de ataşament în copilăria mică în ceea ce priveşte abilitatea de a raţiona deductiv.

Relaţia dintre procesele de raţionament şi reglare emoţională, după datele disponibile, nu a fost investigată empiric în mod direct, dar se întrevede posibilitatea unei astfel de legături dacă se are în vedere faptul că o parte din strategiile de reglare emoţională sunt de tip cognitiv şi ar putea fi influenţate de particularităţile individuale în desfăşurarea proceselor de raţionament. Reglarea emoţională ar putea fi privită ca fiind o problemă pentru care sunt mobilizate resurse cognitive similare celor mobilizate pentru orice altă problemă, iar aceste resurse implică şi procesele de raţionament. La rândul lor, procesele de raţionament pot fi influenţate de strategiile de reglare emoţională folosite, acestea putând să joace un rol în apariţia erorilor şi biasărilor din gândire. Puţinele date de până acum obţinute în cest sens s-au referit doar la influenţa stărilor emoţionale asupra gândirii logice (de exemplu, Blanchette & Campbell, 2012; Blanchette, Richards, Melnyk & Lavda, 2007), dar nu şi la cea a strategiilor de reglare emoţională.

Prin urmare, date fiind cele de mai sus, noul program de cercetare îşi propune să abordeze teoretic şi empiric aspecte particulare mai puţin explorate ale legăturilor dintre cele trei domenii de studiu menţionate mai sus, ţinând cont şi de deosebita lor relevanţă pragmatică. Grupele de vârstă avute în vedere în cadrul acestui program de cercetare vor fi predominant cele din perioada adultă tânără, datorită accesibilităţii mai mari a acestei categorii de subiecţi.

 

e) Scopul programului:

· Studiul unor aspecte particulare ale legăturii reciproce dintre modul de relaţionare interpersonală şi procesele de raţionament;

· Studiul unor aspecte particulare ale legăturii reciproce dintre modul de relaţionare interpersonală şi procesele de reglare emoţională; 

· Studiul unor aspecte particulare ale legăturii reciproce dintre procesele de raţionament şi cele de reglare emoţională.

 

f) Rezultate scontate:

· Studii şi articole referitoare la rezultatele obţinute în cercetare.

· Instrumente (chestionare şi probe cu sarcini test) pentru investigarea diverşilor factori avuţi în vedere din cele trei domenii cercetate în mod integrat.

 

g) Modul de valorificare a rezultatelor cercetării:

· Articole publicate în volume colective şi în reviste de specialitate;

· Comunicări la manifestări ştiinţifice naţionale şi, eventual, internaţionale;

· Elaborarea de rapoarte de cercetare/studii de sinteză;

· Baze de date în format electronic cu acces public;

· Work-shopuri, expuneri, dezbateri, mese rotunde pe teme referitoare la problema cercetată.

 

h) Durata: 3 ani (2016-2019).

 

i) Proiecte de cercetare propuse în acest program: 

 

· VII/1: Aspecte particulare ale legăturilor relaţionării interpersonale cu procesele de raţionament şi cu procesele de reglare emoţională 

· VII/2: Instrumente de evaluare psihologică pentru cercetarea reglării emoţionale 

· VII/3: Implicaţii ale unor trăsături de personalitate şi ale auto-rgelării emoţionale în relaţiile interpersonale 

 

Coordonator, CS III dr. Lucia Faiciuc


PROIECT DE CERCETARE  VII/1

 

a) DenumireAspecte particulare ale legăturilor relaţionării interpersonale cu procesele de raţionament şi cu procesele de reglare emoţională 

b) Colectiv de cercetare: CS III dr. Lucia Faiciuc (coordonator), CS III Marius Florea, 

c) Termen de realizare: 1 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv 

Legătura dinamică a proceselor de raţionament deductiv şi a reglării emoţionale este un domeniu a început să fie studiată de-abia în ultimii ani, existând încă extrem de puţine cercetări în această direcţie. Se întrevede o relaţie bidirecţională: pe de o parte, abilităţile de gândire deductivă ar putea influenţa tipul de reglare emoţională, iar, pe de altă parte, starea emoţională a cuiva, ca rezultat al reglării emoţionale, poate influenţa corectitudinea şi eficienţa cu care se desfăşoară procesele de raţionament deductiv. Primele studii empirice în această privinţă au fost realizate mai degrabă în ceea ce priveşte cea de-a doua direcţie mai sus menţionată a legăturii dintre procesele de raţionament deductiv şi reglarea emoţională (Berle şi Moulds, 2014; Blanchette şi Campbell, 2012; Blanchette, Richards, Melnyk şi Lavda, 2007; Houdé şi Borst, 2015; Houdé, Zago, Crivello, Moutier, Pineau, Mazoyer, şi Tzourio-Mazoyer, 2001; Vroling şi De Jong, 2009)

Şi în ceea ce priveşte relaţia dintre strategiile de reglarea emoţională şi atracţia interpersonală există extrem de puţine date. Cele câteva studii elaborate până acum în această direcţie s-au concentrat doar pe câteva strategii de reglare emoţională, predominant la vârsta copilăriei (English, John, Srivastava şi Gross, 2012; Schultz, Izard, Stapleton, Buckingham-Howes, & Bear, 2009; Yan-jie, 2007). Prin urmare, ar fi necesară o extindere a acestei cercetări şi la alte vârste, pentru alte strategii, ţinându-se cont şi de factorii psihoindividuali care ar putea influenţa relaţia aflată în discuţie. 

e)Experienţa anterioară

Membrii colectivului au lucrat anterior şi au obţinut rezultate în domeniile de cercetare care au relevanţă pentru obiectivele specifice ale proiectului (psihologie socială şi, respectiv, psihologia raţionamentului deductiv).

f) Scopul proiectului

· Studiul unor aspecte particulare ale legăturii reciproce dintre modul de reglare emoţională şi procesele de raţionament;

· Continuarea studiului unor aspecte particulare ale legăturii reciproce dintre modul de relaţionare interpersonală şi procesele de reglare emoţională;

 

Ca obiective subordonate scopului şi care urmează a fi realizate în anul 2017:

· Studiul relaţiei dintre strategiile de reglare emoţională şi relaţiile interpersonale (Marius Florea);

·  Evidenţierea şi analiza trăsăturilor de personalitate care intervin în stabilirea  şi dinamica relaţiilor interpersonale. (Marius Florea);

· Evidenţierea unor aspecte ale legăturii dintre reglarea emoţională şi performanţa în sarcini de raţionament deductiv (Lucia Faiciuc)

g) Materiale şi metode de lucru:

· Consultarea unor lucrări de specialitate;

· Elaborarea unei baze de date documentare;

· Construirea unor instrumente psihometrice, sarcini experimentale şi sarcini test;

· Administrarea instrumentelor de lucru;

· Cercetări experimentale şi corelaţionale.

h) Rezultate scontate:

· Studii şi articole referitoare la rezultatele obţinute în cercetare 

· Instrumente (chestionare şi probe cu sarcini test).

i) Valorificarea rezultatelor:

· Articole publicate în volume colective şi în reviste de specialitate (3 titluri).

·  Comunicări la manifestări ştiinţifice naţionale şi, eventual, internaţionale (4 titluri).

· Elaborarea de rapoarte de cercetare/studii de sinteză (aproximativ 30 de pagini).

· Work-shopuri, expuneri, dezbateri şi mese rotunde pe teme referitoare la problema cercetată.

j) Colaboratori în ţară: profesori, psihologi şi pedagogi din unităţile şcolare clujene şi alte localităţi.

k) Colaboratori în străinătate: Nu.

l) Bugetul solicitat pentru 2017:

· Salarii pentru două posturi CS III.

·  Cheltuieli de deplasare la unităţile şcolare din zonă şi la manifestări ştiinţifice interne şi externe.

· Cheltuieli materiale şi servicii.

m) Alte subvenţii de cercetare

· Încercare de a obţine granturi.

 

 

Coordonator, CS III dr. Lucia Faiciuc


 

PROIECT DE CERCETARE VII/2

 

a) DenumireInstrumente de evaluare psihologică pentru cercetarea reglării emoţionale

b) Colectiv de cercetare: CS I dr. Monica Albu

c). Termen de realizare: 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2019

 

d). Scopul proiectuluiConstruirea unor instrumente de evaluare psihologică a emoţiilor şi/sau a reglării emoţionale, care să poată fi utilizate în cercetarea relaţiilor dintre reglarea emoţională, procesele de raţionament şi relaţiile interpersonale.

 

e) Obiective subordonate scopului,  care urmează a fi realizate în anul 2017:

· Realizarea unui catalog cu instrumente de evaluare psihologică adaptate sau construite în România în ultimii 15 ani.

· Construirea unei bănci de itemi în vederea elaborării unor instrumente de evaluare a emoţiilor şi a reglării emoţionale.

 

f) Valorificarea rezultatelor (în anul 2017):

· o carte (catalogul instrumentelor de evaluare psihologică adaptate sau construite în Romȃnia în ultimii 15 ani), 2 articole şi 2 comunicări ştiinţifice.

 

g) Buget solicitat pentru 2017:

· salariu pentru un post de CSI.                    

Coordonator, CS I dr. Monica Albu

 

 

 


PROIECT DE CERCETARE VII/3

 

a). Denumire: Implicaţii ale unor trăsături de personalitate şi ale auto-reglării emoţionale în relaţiile interpersonale

b). Colectiv de cercetare: AC Carina Herbei

c). Termen de realizare: 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2019

d). Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:

Acest poiect derivă din contextul mai larg al programului de cercetare integrată în care au fost selectate pentru investigare reglarea emoţională, procesele de raţionament şi relaţiile interpersonale, şi scopul acestuia de a investiga aspecte particulare ale legăturii reciproce dintre modul de relaţionare interpersonală şi procesele de reglare emoţională dintr-o perspectivă dinamică. Din aceste considerente proiectul doreşte să abordeze teoretic şi empiric aspecte particulare mai puţin explorate ale legăturilor dintre cele două domenii de studiu menţionate mai sus, pornind de la abordările literaturii de specialitate, de la studiile existente privind personalitatea şi reglarea emoţională.

Unul dintre principalele obiective ale cunoaşterii şi evaluării personalităţii umane îl reprezintă realizarea de predicţii privind comportamentul persoanei în anumite situaţii. Pentru a explica ce determină comportamentul uman: anumite dispoziţii interne sau situaţia în care se află, ori pentru a determina de ce persoanele nu reacţionează la fel în aceeaşi situaţie, este analizată trăsătura sau factorul de personalitate. Fiecare trăsătură sau factor se raportează la o anumită componentă a personalităţii, iar fiecare componentă fiind independentă de celalte, conturează o anumită faţetă a persoanei, ca de exemplu anxietate, agresivitate, agreabilitate, extraversie, nevrotism (Cattell 1957, 1966; Eysenck, 1953; McCrae & Costa, 1987, 1999).

În interacţiunea persoanei cu mediul, în special cu mediul social, apar emoţiile, care reprezintă exprimarea comportamentală a gradului de adecvare între nevoile persoanei şi context. Ele au un rol adaptativ, deoarece mobilizează toate resursele în vederea restabilirii stării de echilibru al organismului. În interacţiunea cu ceilalţi, emoţiile au o funcţie de diferenţiere a individului, dar şi de integrare cu ceilalţi, atât la nivelul proceselor mentale ale persoanei, cât şi în comunicarea interpersonală. Există studii (Ekman, 2003/2011; Calvo & Lundqvist, 2008) care arată faptul că emoţiile se vehiculează, se comunică, se împărtăşesc, în primul rând, prin comportamentul nonverbal şi paraverbal. Mesajul emoţional se transmite prin expresia facială, fixarea cu ochii, tonul vocii, gesturile corpului, dar şi prin durata şi intensitatea unui răspuns. Există unele emoţii, numite negative, cum ar fi mânia, anxietatea, vina, ruşinea şi tristeţea, care pot fi numite emoţii stresante, deoarece, de cele mai multe ori, ele izvorăsc din situaţii stresante, care afectează, ameninţă sau provoacă organismul (Lazarus, 2006). Însă, chiar şi emoţiile care în mod obişnuit sunt considerate pozitive, cum ar fi fericirea, mândria, dragostea, recunoştinţa ş.a. sunt asociate de multe ori cu stres.

Reglarea emoţională se referă la abilitatea de a iniţia, menţine şi modula apariţia, intensitatea trăirilor subiective şi proceselor fiziologice care acompaniază emoţia; reglarea comportamentală se referă la abilitatea de a controla comportamentul declanşat de o emoţie. Un model explicativ relevant pentru reglarea emoţională care va fi utilizat în cadrul acestui proiect este modelul tranzacţional al stresului şi al coping-ului elaborat de Lazarus şi Folkman (1988). Acesta se axează pe modul în care evenimentele nedorite pot provoca episoade stresante în contextul tranzacţiilor dintre persoană şi mediu. 

 

f). Scopul proiectului: Cercetarea implicaţiilor unor trăsături de personalitate, ale comportamentului nonverbal şi ale reglării emoţionale în tranzacţiile cu mediul social al persoanei. 

 

g) Obiective subordonate scopului,  care urmează a fi realizate în anul 2017

· Identificarea unor aspecte particulare privind procesele de auto-reglare emoţională şi relaţiile interpersonale în anumite contexte sociale specifice.

 

h) Valorificarea rezultatelor (în anul 2017):

· 2 comunicări ştiinţifice 

· 1 articol (10 pagini).

 

i) Buget solicitat pentru 2017:

· salariu pentru un post de AC.   

 

Coordonator, AC Carina Herbei

 

 

 

 

 


Programul de cercetare VIII

 

 

a) DenumireÎNTRE OGLINZILE SOCIALULUI: PERFORMATIVITĂŢI ALE SOCIA(BI)LITĂŢII

b) Coordonator: CS II dr. Silviu G. Totelecan

c) Termen de realizare: 1 ianuarie 2016– 31 decembrie 2021

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:

Odată cu apariţia mijloacelor de comunicare în masă şi diversificarea instituţionalizată a producţiei culturale, cu constituirea societăţii în sensul modern al cuvântului, fragmentarea comunităţii şi (re)constituirea de entităţi socio-spaţiale devine din ce în ce mai posibilă. Existenţa preconstituită deopotrivă a unei societăţi agregate ca atare (spre deosebire de comunităţile mici şi disparate) şi a mijloacelor de comunicare de masă, prin care aceasta ia cunoştinţă de ea însăşi, supradetermină ipostazele în care noile câmpuri empirico-fenomenale de ordin socio-cultural prind viaţă şi se fac „vizibile” deopotrivă pentru segmentele/grupurile sociale care le corespund, cât şi „în sine”. Este vorba deci de o vizibilitate epistemică, prin care ele devin susceptibile de a fi interogate, conceptualizate şi studiate de către cercetătorul în ştiinţele sociale, în diverse maniere, potrivit arealului epistemico-teoretic şi arsenalului metodologic de care acesta dispune. Prin acest program propunem iniţierea unor cercetări care să surprindă şi entităţile socio-culturale, deloc atipice pentru dinamicile contemporane ale realităţii sociale, a acelor fragmente de societate mai mult sau mai puţin ancorată spaţial, cu grade mai mici sau mai mari de perenitate, cu un contur mai mult sau mai puţin difuz şi care presupune, deci, construirea unui ansamblu conceptual ce iese din canoanele sociologiei clasice – obișnuită cu structuri şi categorii sociale stabile şi solide. În consecinţă, astfel de entităţi dinamice şi/sau fluide pot fi cel mai bine abordate din perspectiva caracterului eminamente performativ al manifestărilor lor.

e) Scopul programului:

Programul îşi propune ca scop central al investigaţiilor surprinderea, descrierea şi analiza diverselor figuri/configuraţii ale instituirii socialului/socia(bi)lităţii contemporane. Acestea se vor desfăşura pe trei paliere, după cum urmează: dezvoltarea cadrului epistemico-teoretic în care vor fi aprofundate conceptele cheie ale cercetărilor (prezentate în cele cinci proiecte din cadrul programului); interogarea, analiza şi descrierea (cantitativă şi calitativă)  a diverselor câmpuri/entităţi empirico-fenomenale relevante pentru cercetare; recalibrări teoretice şi sinteze prin prisma raportului teoretic-empiric decelat în fazele anterioare ale activităţilor de cercetare.

f) Rezultate scontate:

· identificarea câtorva entităţi/segmentări socio-culturale relevante pentru specificităţile socia(bi)lităţii contemporane – studii de caz;  

· explicitarea funcţionării şi a dinamicilor performative prin care se constituie şi se manifestă obiectele socio-epistemice ale investigaţiilor realizate prin proiectele programului;

· evidenţierea şi exploatarea beneficiilor teoretice ale perspectivelor epistemico-metodologice ale cercetării.

g) Modul de valorificare a rezultatelor cercetării:

· publicarea de studii/articole în reviste/volume de specialitate;

· susţinerea de comunicări ştiinţifice la manifestări naţionale şi internaţionale;

· organizarea de mese rotunde pe problematica programului de cercetare;

· constituirea de secţiuni ştiinţifice/paneluri în cadrul unor congrese, conferinţe etc.;

· alte intervenţii în spaţiul public şi/sau academic.

h) Proiecte de cercetare propuse în acest program

 VIII/1: (2016–2021). Scene, (auto)înscenări şi metanaraţiuni ale socialului. Colectivul de cercetare: CS II dr. Silviu G. Totelecan (coordonator), CS III dr. Adrian T. Sîrbu.

 

 VIII/2: (2016–2017). Sociologi şi sociologii actuale: scena conferinţelor ştiinţifice din România. Colectivul de cercetare: CS dr. Cristian I. Pop.

 

 VIII/3: (2016–2017). Evoluţia mişcărilor sociale în contextul noilor tehnologii comunicaţionaleColectivul de cercetare: CS III dr. Corina Benea.

 

 VIII/4: (2016-2017). Reglementarea relației „emițător – receptor – canale de comunicare – mesaj difuzat” din perspectiva dreptului de proprietate intelectualăColectivul de cercetare: CS drd. Narcisa Cozea.

 

 VIII/5: (2016-2017). Învăţământul clujean preuniversitar în limba maghiară: experienţe, istorii şi reprezentăriColectivul de cercetare: CS III drd. Salánki Zoltán.

 

Coordonator, CS II dr. Silviu G. Totelecan

 

 


PROIECT DE CERCETARE VIII/1    

 

a) DenumireScene, (auto)înscenări şi metanaraţiuni ale socialului

b) Colectiv de cercetare: CS II dr. Silviu G. Totelecan (coord.), CS III dr. Adrian T. Sîrbu

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2021

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:

Considerarea socialului/socialităţii relevă dualitatea trăsăturilor după care el/ea se constituie şi funcţionează, pe dimensiuni statice/structurale, respectiv pe cele dinamice/performative. Aptitudinea socialului de a se structura implică, în acelaşi timp, desigur, şi capacitatea sa de a se destructura şi reconstitui. De exemplu, procesele transformative prin care trece societatea românească după 1989 vizează, deopotrivă, interacţiunea dintre determinanţii locali şi globali/macro-sociali, angajarea de diverse metanaraţiuni (e.g., capitalist-neoliberale, social-democrate, consumeriste, ecologiste, post-naţionale, securitare etc.), dar şi dialectica real-virtual rezultată din noile moduri şi mijloace ale comunicării sociale şi mediatice. De la discursuri şi circulaţia lor până la decupajele reprezentaţionale ale vieţii cotidiene ce ni se perindă zilnic prin faţa ochilor, precum şi în variatele situaţii/dispozitive de comunicare socială ce ne solicită şi interpelează, cercetătorul se confruntă cu serii largi de obiecte socio-epistemice care creează agregări sociale ale căror constituenţi ocupă diverse poziţii, de multe ori instabile şi interşanjabile, pe axele actor-spectator/public, flâneur-connaisseur sau, în genere, agent-pacient. Expunerea cercetătorului din ştiinţele sociale (ca şi a oricui din societate) la mesajele vehiculate pe scenele comunicării/interacţiunii sociale, expunere amplificată de condiţionările socio-pragmatice ale producţiei contemporane de cunoaştere ştiinţifică, şi care ar trebui să-l facă mai atent la reprezentările sociale vehiculate de proprii subiecţi (inclusiv ale sale, ca actor, respectiv participant social), reclamă angajarea decisă în înnoirea îndrăzneaţă a arsenalului teoretico-metodologic capabil să surprindă în mod adecvat procesele de recursivitate autoreflexivă („(auto)înscenare”) ce fenomenalizează, „de la sine”, socialul. 

Cercetătorii din acest proiect se raportează (dialogic şi/sau critic) la perspective paradigmatice întâlnite la autori precum: Schütz (1967), Bourdieu (1989), Bauman (2000), Castells (2005), Baudrillard (1987), Derrida (1994), Debord (2004), Appadurai (1996). Antecedentele prezentului proiect se regăsesc în comunicări, publicaţii şi organizarea de paneluri/mese rotunde realizate de cei doi membri ai echipei de cercetare: The Disempowerment of Social Science Today (Sîrbu & Totelecan, 2013), The Social Relations between Social Atomization and Communicative Inflations (Sîrbu, 2015), Assessing the rule of social relations (Totelecan & Sîrbu, 2015), Eating Out: (Re)searching the Labs of Socia(bi)lity (Totelecan, 2015), Socio-spaţialităţi (re)modelate de publicuri imaginate (Totelecan, 2015), Artistically (re)designed and socially (re)constructed “we” (Totelecan, 2015), Producţie şi capitalizări în comunităţile artei (Totelecan & Sîrbu, 2015), Social (in)visibility through www-glasses (Sîrbu & Totelecan, 2016), Inducted (neo-)minorities within the mainstream maelstrom (Totelecan & Sîrbu, 2016), Mondializare, telematica, piaţă. Interfeţe şi ficţiuni sociale (Totelecan & Sîrbu, 2016), Turnura digitală şi lipsa exteriorităţii (Totelecan, 2016) etc.  

e) Scopul proiectului

Intervenţia simultană şi convergenţa a trei factori: piaţa (capitalismul), telematica (tehnologia informaţiei şi media) şi mondializarea (uniformizarea socio-culturală a lumii), efectele de întrepătrundere şi accelerare mutuală a influenţelor concomitente ale acestora, penetrează complet toate compartimentele vieţii sociale şi orice aspect al ei. Ubicuitatea pieţei/pieţelor, transformarea (necesară) în marfă a produselor materiale sau simbolice ale activităţii şi/sau cooperării umane pentru a putea pătrunde pe circuitele valorificării socio-economice, necesitatea interconectivităţii tot mai extinse impusă de acestea, dimpreună cu medierea şi medialitatea tehnologică, duc nu doar la generalizarea spectacolului mărfii, ci şi, deodată cu el, la transformarea socialului (autoproducţia umanului şi reproducţia socialului) în chiar scena pe care acesta (se) joacă şi se expune. 

Propunându-ne drept obiect central al cercetării surprinderea diverselor figuri/configuraţii ale recurenţei autoreflexive, caracteristice pentru instituirea socialului/socia(bi)lităţii contemporane, considerăm că acestea se declină sau sunt determinabile tematic sub forma scenă-înscenare-metanaraţiune. Obiectivul de ansamblu al cercetării constă, aşadar, în contribuţia la elaborarea unui arsenal teoretico-metodologic novator, capabil să surprindă în mod adecvat, potrivit diverselor câmpuri empirice, recursivitatea autoreflexivă ce constituie/generează şi fenomenalizează socialul. 

Asemenea fenomenalizări ar putea fi, de pildă, puse în lumină de: modul de funcţionare al comunităţilor/reţelelor de consumatori/producători culturali şi/sau de informaţie, inclusiv comunităţile savante de cercetători, profesori şi studenţi (de la cele locale până la cele de nivel trans-naţional), de mobilizările politico-telematice efemere (pentru cauze mergând de la ecologie la fluxurile migratorii), de supradeterminările socio-economice ale consumului solipsist de „bunăstare” individuală, de construcţia socio-ideologică a stratificărilor şi a percepţiilor despre mobilitatea socială post-criză ş.a.m.d. 

În acelaşi timp, prin studierea câmpurilor empirico-fenomenale de genul celor menţionate se va putea obţine şi o elaborare mai aprofundată, respectiv o rafinare, a asumpţiilor teoretice de pornire (i.e., convergenţa piaţă-telematică-mondializare sesizată prin triplicitatea scenă-înscenare-metanaraţiune).

f) Obiective subordonate scopului, care urmează a fi realizate în anul 2017:

Proiectul de cercetare e preconizat a se desfăşura pe o durată de şase ani (2016-2021), cu activităţile din cadrul lui etapizate în 3 module a câte doi ani fiecare, după cum urmează: etapa I (2016-2017), se va axa pe dezvoltarea cadrului epistemico-teoretic în care vor fi aprofundate conceptele cheie enumerate în cele două triplicităţi amintite mai sus; etapa a II-a (2018-2019), în care vor fi cercetate diverse câmpuri empirico-fenomenologice din categoria agregări/dezagregări şi efemeralităţi „comunitare”; etapa a III-a (2020-2021), de recalibrări teoretice şi sinteze rezultate în urma privirii multiperspectivale a obiectelor, respectiv a obiectivului general al cercetării, prin prisma raportului teoretic-empiric decelat în anii precedenţi. În 2017 se va realiza:

· dezvoltarea cadrului epistemico-teoretic al cercetării prin producerea de teoretizări de fenomene sociale după axele sale conceptuale şi fixarea în scris, sub formă de materiale pregătitoare, a protocoalelor de elaborare ale analizelor/interpretărilor de fenomen;

· participarea la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale;

· elaborarea de studii/articole şi prezentarea de comunicări ştiinţifice.  

g) Valorificarea rezultatelor:

· susţinerea a patru comunicări ştiinţifice la manifestări naţionale şi internaţionale;

· elaborarea a patru studii/articole;

· organizarea a două secţiuni la manifestări ştiinţifice;  

· Colaborări în ţară: nu.

h) Buget solicitat pentru 2017:

· salarii anuale pentru CS II şi CS III;

· plata unor abonamente la reviste online şi baze de date de specialitate;

· dotare tehnică pentru cercetare şi documentare de teren: laptop performant, licenţe software Windows 10, Microsoft Office, programe de analiză de date calitative (de ex. Atlas.ti), de analiză de date cantitative, reportofon digital şi cameră foto/video.                     

 

Coordonator, CS II dr. Silviu G. Totelecan 

 


PROIECT DE CERCETARE VIII/2

a) DenumireaSociologi şi sociologii actuale: scena conferinţelor ştiinţifice din România

b) Colectiv de cercetare: CS dr. Cristian Pop

c) Termen de realizare: 31.12.2017

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu

În 2015 a apărut un volum coordonat de Cătălin Zamfir şi Iancu Filipescu intitulat Sociologie Românească: 1900-2010. O istore socială. După cum declară unul dintre autori „Cartea nu este o istorie a teoriilor din sociologia românească, ci o analiză sociologică a istoriei sociale a sociologiei româneşti. Este prezentată o imagine mai consistentă a sociologiei româneşti din 1900 până în prezent. Atenţia se concentrează pe istoria recentă: perioada comunistă şi tranziţia” (Zamfir, 2015). Proiectul pe care îl propun este o continuare şi o completare a discuţiei din volumul acesta, dar pe alte unităţi de analiză. Este o continuare, deoarece perioada pe care o am în vedere începe din 2010, momentul primei conferinţe internaţionale organizată de nou-fondata Societatea Sociologilor din România (SSR). Pe lângă această dimensiune obiectivă, dimensiunea subiectivă a alegerii lui 2010 este dată şi de faptul că atunci am participat (cu o comunicare şi ca parte din echipa organizatoare) la prima mea conferinţă în calitate de doctorand. Este şi o completare a studiului propus de Zamfir şi Iancu, deoarece are în vedere analiza câmpului dintr-o perspectivă inedită a tematicilor propuse şi a participanţilor la conferinţele ştiinţifice de profil organizate în România. Deşi are şi o componentă temporală scurtă (mai puţin de o decadă), proiectul nu se vrea o istorie a sociologiei româneşti, ci o discuţie despre câmpul sociologic românesc actual.   

e) Scopul proiectului:  

Am în vedere o radiografiere a câmpului sociologic românesc actual. Voi analiza conferinţele sociologice (naţionale şi internaţionale) organizate de cele două mari asociaţii profesionale de specialitate din România: Societatea Sociologilor din România (SSR) şi Asociaţia Sociologilor din România (ARS) şi Societatea de Antropologie Socială şi Culturală din România (SASC) începând cu 2010. O serie de obiective îmi ghidează demersul analitic. În acest sens, sunt interesat să aflu care sunt tematicile propuse şi cum evoluează în timp, cum sunt reprezentate instituţiile de învăţământ şi cercetare (dar nu numai) în aceste conferinţe, cine sunt sociologii care merg cel mai des la astfel de conferinţe şi din ce motive. Mai mult, o analiză a tematicilor propuse la conferinţele din România, comparativ cu tematicile avute în vedere la conferinţele organizate de asociaţiile profesionale internaţionale va releva gradul de conectare a comunităţii româneşti la cea internaţională. Totodată, voi urmări în ce măsură conferinţele, temele şi lucrările propuse fac referire la realităţile cotidiene a României şi cum sunt conectate la diversele evenimente care au loc în societate. În acest scop am construit o bază de date actualizată care conţine toate conferinţele relevante care au avut între 2010 şi 2016 şi am realizat o serie de analize preliminarii.

f) Obiective subordonate scopului, care urmează a fi realizate în anul 2017

· Analize explorative şi de profunzime pentru a afla care sunt temele propuse şi dinspre care instituţii şi cum se leagă acestea de cadrul naţional şi internaţional mai larg 

· Consolidarea unui cadru teoretic potrivit pentru explicarea rezultatelor care îmi va ghida atât demersul cantitativ cât şi cel calitativ. În urma analizei datelor vor fi necesare discuţii informale (o parte realizate) şi interviuri cu sociologi şi reprezentanţi ai mai multor instituţii de învăţământ şi cercetare pentru a clarifica mai bine aspectele ce reies din analiza cantitativă. 

g) Valorificarea rezultatelor în 2017

· Elaborarea unui studiu în vederea publicării într-o revistă de specialitate; 

· Susţinerea a două comunicări la manifestări ştiinţifice interne şi/sau internaţionale; 

· Raport de cercetare pe baza analizelor şi bibliografiei (cca. 60 de pagini).

h) Bugetul solicitat pentru anul 2017

· Un salariu pentru CS, normă întreagă

· Laptop/PC - pentru construirea bazei de date şi pentru analize.

· Softuri necesare: Microsoft Office, SPSS 

 

Coordonator, CS dr. Cristian Pop


PROIECT DE CERCETARE VIII/3

 

a) DenumireEvoluţia mişcărilor sociale în contextul noilor tehnologii comunicaţionale

b) Colectiv de cercetare: CS III dr. Corina Benea

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2017

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: 

Teoretizarea mişcărilor sociale este o prezenţă constantă care a însoţit evoluţia sociologiei încă de la începuturi, părinţii ei fondatori – precum Durkheim, Weber, Marx – acordându-i o atenţie deosebită. Apoi, începând din primele decenii ale secolului XX până în anii `60 s-a dezvoltat în SUA cercetarea mişcărilor sociale prin contribuţiile Şcolii de la Chicago, a sociologiei politice şi a teoriilor comportamentului colectiv ilustrate prin modelul deprivării relative şi cel al tensiunii sociale. Contribuţiile ulterioare ale cercetătorilor în domeniul mişcărilor sociale au avut drept rezultat constituirea unui domeniu matur de cercetare în sociologie, care s-a coagulat în principal în jurul câtorva mari paradigme: teoria mobilizării resurselor (Charles Tilly), teoria oportunităţilor/proceselor politice (P. Eisinger), teoria încadrării (framing theory – D.A. Snow, R.D. Bendord), teoria opţiunii raţionale (Karl Dieter Opp) şi teoria noilor mişcări sociale (Alain Touraine, Claus Offe, Ronald Inglehard) pentru ca dezvoltările recente în teoretizarea mişcărilor sociale să includă curentul cotiturii culturale (cultural turn” – Alberto Melucci) şi pe cel al politicilor litigioase (contentious politics”, Sidney Tarrow). 

Teoreticienii contemporani sunt consensuali în general în privinţa existenţei unei evoluţii în ceea ce priveşte structura, actorii, caracteristicile şi obiectivele mişcărilor sociale, care se consideră că merge mână în mână cu evoluţia societăţilor spre era postindustrială (de exemplu: recrutarea actorilor cu precădere nu din rândul claselor defavorizate, ci din rândul noii clasei de mijloc şi a grupurilor periferice, promovarea cu precădere nu a valorilor economice, ci a celor de tip postmaterialist etc. In schimb, o problemă mult mai puţin studiată şi în privinţa rezolvării căreia cercetătorii sunt mult mai puţin consensuali este cea a impactului pe care îl au noile tehnologii electronice, comunicaţionale şi dezvoltarea explozivă a acestora asupra evoluţiei mişcărilor sociale şi a societăţilor în general. Abia de foarte curând, impactul noilor tehnologii comunicaţionale asupra caracteristicilor mişcărilor sociale –exemplificate prin mişcări apărute în diverse puncte ale Planetei („Primăvara Arabă”, ”Occupy Wall Street”, ”Indignados” de la Puerta del Sol, „Euromaidan” etc.) cât şi în România („Salvaţi Roşia Montană”, mişcarea împotriva exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică, mişcarea „Colectiv”) – a devenit vizibil, constituindu-se în temă de interes pentru cercetarea ştiinţifică. Dacă în 2007 Margolis susţinea că internetul nu schimbă nimic în ceea ce priveşte mişcările de protest şi caracteristicile participării politice, studii recente, axate pe unele dintre aceste mişcări, au reuşit să desluşească anumite diferenţe specifice. Nu s-a conturat încă o teorie cuprinzătoare care să evidenţieze o tipologie evolutivă a mişcărilor sociale şi care să ţină seama de contextul noilor tehnologii comunicaţionale, de noile mecanisme de decantare a valorilor, de coagulare a obiectivelor şi de mobilizare în cadrul reţelelor sociale bazate pe tehnologia electronică, după cum nu există încă o viziune clară în sânul comunităţii ştiinţifice privitoare la efectele posibile asupra evoluţiei societăţii în ansamblu.

e) Scopul proiectului

Construcţia conceptuală şi fundamentarea teoretică a unei tipologii evolutive cuprinzătoare a mişcărilor sociale care să ţină seama de impactul noilor tehnologii comunicaţionale asupra caracteristicilor lor. Elucidarea mecanismelor prin care aspecte ale relaţiilor sociale precum şi ale culturii fac ca societăţile să se diferenţieze din punctul de vedere al direcţiei lor de evoluţie şi al rolului mişcărilor sociale în această privinţă. 

Analiză secundară, analiză de documente, cercetare empirică (chestionare, interviuri, grupuri de intervenţie sociologică) 

f) Rezultate scontate în 2017

· sistematizarea rezultatelor cercetării într-un raport de cercetare care va viza rolul şi locul noilor tehnologii comunicaţionale în conturarea diferenţelor specifice caracteristice

· mişcărilor sociale actuale. 

· organizarea şi participarea la manifestări ştiinţifice. 

· elaborarea de studii şi prezentarea de comunicări ştiinţifice. 

g) Valorificarea rezultatelor în 2017

· elaborarea a două studii în vederea publicării;

· elaborarea şi susţinerea a două comunicări la reuniuni ştiinţifice.

h) Buget solicitat pentru 2017:

· salariu pentru un CS III.

 

 

Coordonator, CS III dr. Corina Benea

 


PROIECT DE CERCETARE VIII/4

 

a) Denumire: Reglementarea relaţiei „emiţător – receptor – canale de comunicare – mesaj difuzat” din perspectiva dreptului de proprietate intelectuală 

b) Responsabil de proiect: CS drd. Narcisa Cozea

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2017

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: 

Comunicarea reprezintă un proces esenţial de menţinere a legăturilor interumane, care stă la baza organizării sociale. Majoritatea vorbitorilor percep cuvântul comunicare ca pe un schimb de mesaje, fapte, idei, impresii, între două sau mai multe persoane. Conceptului de comunicare nu i s-a stabilit încă o definiţie unică, încercarea de a găsi o definiţie universal valabilă fiind aproape imposibilă. În foarte multe situaţii, procesul comunicării este confundat cu stabilirea transferului de informaţie. 

Pe parcursul existenţei sale, omul a căutat noi soluţii pentru a-şi face viaţa mai uşoară, a-şi procura şi prepara mai lesne hrana, a-şi confecţiona şi apăra bunurile dobândite. Astfel a apărut spiritul de proprietate asupra avutului personal. De la protecţia bunurilor până la protecţia creaţiei minţii omeneşti a fost doar un pas. În România, prima lege în domeniul proprietăţii intelectuale a apărut în 1879, printr-o hotărâre a Parlamentului, care se referea la Legea Mărcilor de Fabrică şi de Comerţ. Tot atunci s-a pus problema adoptării unei legi a Brevetelor de Invenţie, care a apărut abia în 17 ianuarie 1906, eforturi făcându-se încă din 1880. Cu această ocazie, s-a înfiinţat şi Oficiul de Brevete, care este în prezent Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci – OSIM. Proprietatea intelectuală se referă la creaţii ale minţii: invenţii, opere literare şi artistice şi simboluri, nume şi imagini utilizate în comerţ. Drepturile de proprietate intelectuală sunt drepturi de proprietate, ca toate celelalte – ele permit creatorului sau proprietarului să beneficieze de pe urma muncii sau a investiţiei sale.  

e) Scopul proiectului: 

Există mai multe motive care fac ca protecţia proprietăţii să fie imperios necesară. În primul rând, progresul şi prosperitatea umanităţii depind de creativitatea ei în domeniile tehnic şi cultural; în al doilea rând, protecţia juridică a creaţiilor noi încurajează investiţiile şi conduc la alte inovaţii; în al treilea rând, promovarea şi protecţia proprietăţii intelectuale stimulează creşterea economică, duc la crearea de noi locuri de muncă şi noi ramuri de activitate şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii. Un sistem de proprietate intelectuală eficient şi echitabil poate fi de ajutor tuturor ţărilor în exploatarea potenţialului de proprietate intelectuală, care este un instrument puternic de dezvoltare economică şi de progres social şi cultural.

f) Obiective subordonate scopului,  care urmează a fi realizate în anul 2017: 

· cercetare bibliografică; 

· analiza legislaţiei interne şi internaţionale.

g) Valorificarea rezultatelor: 

· elaborarea, redactarea şi publicarea unui studiu pe tema lucrării de plan (aprox. 15 p.); 

· elaborarea şi redactarea unui studiu pe teme conexe în vederea publicării în Anuarul Institutului, în numărul pe 2016 (aprox. 15 p.);

· susţinerea a 2 comunicări la manifestări ştiinţifice naţionale şi/sau internaţionale  pe tematica cercetării de plan (aprox. 40 p.); 

· organizarea şi moderarea a 2 simpozioane la manifestări ştiinţifice naţionale; 

· susţinerea publică a tezei de doctorat.

h) Bugetul solicitat pentru anul 2017

· un salariu anual de CS, normă întreagă; 

· costul unor consumabile şi abonamente la reviste de specialitate.

 

Coordonator, CS drd. Narcisa Cozea


PROIECT DE CERCETARE VIII/5

 

a) DenumireaÎnvăţământul clujean preuniversitar în limba maghiară: experienţe, istorii şi reprezentări

b) Colectivul de cercetare: CS III drd. Salánki Zoltán.

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2017.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor

Proiectul de cercetare propus valorifică experienţa anilor anteriori de studiu şi cercetare privind formarea şi activitatea unor cadre instituţionale de educaţie şi cercetare socială transilvănene, un proiect de doctorat pe tema evoluţiei învăţământului maghiar din România, între 1948-2011. Această experienţă teoretică şi empirică a fost materializată în comunicări ştiinţifice prezentate la manifestări ştiinţifice, respectiv în studii publicate în reviste de profil: Privat vs. public. Negocierea normei sociale, în Studii şi cercetări din domeniul ştiinţelor socio-umane, vol. 11, Cluj-Napoca, Edit. Argonaut, 2003, p. 180-186; A. Negru, A., E. Pop, Z. SalánkiFl. Stăvărache, S.-G. Totelecan, Sociologia  clujeană interbelică. Repere teoretice şi empirice, Cluj-Napoca, Edit. Argonaut, 2002; Asociaţia Tinerii Ardeleni în Dicţionar de Sociologie Rurală, coord. Ilie Bădescu, Ozana Cucu-Oancea, Gh. Şişeşten, Bucureşti, Edit. Mica Valahie, 2005, p. 168-169; Învăţământul în limba maghiară din România, 1948-2011. Între multiculturalism şi autosuficienţă, comunicare la „Conferinţa Naţională a Societăţii Sociologilor din România şi Colocviul Internaţional de Ştiinţe Sociale şi ale Comunicării ACUM 2015”, Braşov.

Studiul şi cercetarea acestei teme reflectă o perspectivă de critică socio-politică, cu accent pe problemele şi clivajele dintre dezideratele etniei maghiare şi politicile educaţionale statale. Aceasta este tributară, pe de o parte, discursului politic şi istoriografic, de după 1971, cunoscută ca şi perioada naţional-comunismului iar, pe de altă parte, unui recul, de după 1989, a minorităţii maghiare din România, în încercările de recuperare istoriografică şi de reafirmare ca identitate culturală şi actor politic. Procesul de recuperare instituţional-funcţională şi reformare a învăţământului în limba maghiară, iniţiat odată cu Revoluţia din decembrie 1989, continuă şi în zilele noastre, atât prin eforturile de adaptare la cerinţele propriului destinatar, cât şi, în consens cu sistemul educaţional naţional, prin adaptarea la cerinţele unui sistem modern centrat pe elev, educaţie integrată şi incluzivă. 

În cele din urmă, s-a ajuns la un sistem educaţional segmentat după criteriul etnic, care, aşa cum afirmă şi Brubaker et al. (2010), contribuie la reproducerea unei societăţi segmentate, în care mesajul curricular şi mediul lingvistic al şcolii pot funcţiona ca baricade împotriva „statului naţionalizator” sau ca mijloace ale socializării naţionale/naţionaliste minoritare. Însă, pe fondul unei realităţi din ce în ce mai conectate la societatea globală, o asemenea funcţie dobândeşte un caracter simbolic. În acest sens, instituţia şcolară, cu structura şi curicula specifică, devine un mediu dar şi un vehicul al recontextualizării şi resemnificării sociabilităţii. Această resemnificare poate fi interpretată pe trei paliere ale realităţii sociale plurietnice. Retorica istorică este inerentă nivelului identitar grupal. Fiind structurată social şi dependentă de evoluţia socio-temporală (istorică), ea este mai puţin susceptibilă de reinterpretare. Reprezentările alterităţii interetnice îşi alimentează sursa din relaţionarea interpersonală, motiv pentru care sunt mai maleabile faţă de contextele sociabilității. La nivelul identificării personale, conştientizarea liniilor de demarcaţie este difuză, acestea reconstruindu-se treptat. dar punctual în baza experienţelor cotidiene.

e) Scopul proiectului

În cadrul acestui proiect ne propunem construirea unui cadru teoretic pentru delimitarea şi definirea nivelurilor de interpretare a sociabilității în raport cu sfera sistemului educaţional. Un scop subsidiar rezidă în descrierea contextelor educaţionale favorabile conştientizării realităţii plurietnice. 

f) Obiective subordonate scopului, care urmează a fi realizate în anul 2017

· documentare teoretică;

· delimitarea spaţiului de analiză a obiectului cercetării;

· analiză de surse secundare – date statistice, analiză de documente. 

g) Valorificarea rezultatelor în 2017:

· elaborarea a 2 studii în vederea publicării;

· susţinerea a 2 comunicări la manifestări ştiinţifice;

· elaborarea unui raport de cercetare (50 p.);

h) Bugetul solicitat pentru anul 2017

· Un salariu pentru CS III;

· Reportofon digital. 

Coordonator, CS III drd. Salánki Zoltán


PROGRAMUL DE CERCETARE  IX

 

a) DenumireaValorificarea gândirii sociologice şi filosofice din Transilvania

b): Colectivul de cercetare: CS I dr. Ionuţ-Constantin ISAC (coordonator), CS II dr. Codruţa Liana Cuceu. 

c) Termen de realizare: 2009–2019.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv

Este în creştere constantă, ca urmare a publicării de ediţii critice din manuscrise ale unor renumiţi profesori şi cercetători din Transilvania (de ex: George Em. Marica, Curs de sociologie ruralăSatul ca structură psihică şi socială; „Societatea de Mâine”, indice bibliografic adnotat; Dumitru Isac, Introducere în istoria filosofiei elineDumitru Isac, Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei antice şi medievaleStudii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei moderneFrumosul la Socrate, Platon şi Aristotel; reeditarea monografiei Aristotel).

 

e) Scopul programului

Restituirea unor manuscrise inedite prin publicare şi reeditarea unor lucrări meritorii semnate de Eugeniu Sperantia, George Em. Marica, Virgil Bărbat, Dumitru Isac ş.a.; realizarea (atunci când există posibilitatea) a unor monografii, însoţite de articole şi studii publicate în literatura de specialitate, prezentarea de comunicări la sesiunile ştiinţifice de specialitate locale, naţionale sau/ şi internaţionale.

 

f) Rezultate scontate

Investigarea unor texte reprezentative pentru gândirea sociologică şi filosofică din Transilvania, acoperind o bună parte din aria tematică a realizărilor sale notabile; iniţierea unei serii de volume care să evidenţieze evoluţia şi mutaţiile coordonatelor acestei gândiri ştiinţifice şi filosofice, concomitent cu deschiderea treptată a culturii româneşti spre paradigmele şi teoriile majore existente pe plan european şi universal.

g) Modul de valorificare a rezultatelor

Prin publicarea periodică (cel mult o dată la doi ani) a unui volum din autorii anterior numiţi (alcătuit din manuscrise de carte, studii şi articole reprezentative), elaborarea de către participanţii la proiect a unor studii şi articole individuale oferite spre publicare unor reviste de specialitate şi de cultură, din ţară şi străinătate, în versiune clasică şi electronică, precum şi susţinerea unor comunicări ştiinţifice la sesiuni de specialitate.

 

h) Proiecte propuse în acest program:

 

- Editarea manuscriselor filosofice fragmentare inedite ale lui Dumitru Isac (însemnări, schiţe, note de curs etc.)colectiv de cercetare: CS I dr. Ionuţ Isac (2017–2019)

 

- Filosofia dreptului în scrierile lui Eugeniu Speranţia, 2 volume, colectiv de cercetare: CS II dr. Codruţa Cuceu (2017–2019)

 

 

Coordonator, CS I dr. Ionuţ-Constantin Isac


Proiectul de cercetare: IX/1

 

a) Denumirea: Editarea manuscriselor filosofice fragmentare inedite ale lui Dumitru Isac (însemnări, schiţe, note de curs etc.)

 

b) Colectivul de cercetare: CS I Dr. Ionuţ-Constantin 

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2019 

d) Stadiul  actual al  cunoştinţelor: pe linia  valorificării manuscriselor lui D. Isac s-au editat anterior Cunoaştere şi transcendenţăEditura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2003;  Introducere în istoria filosofiei eline, Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2005; Scrieri filosofice şi literare, Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, 2006; Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei moderne, Editura „Argonaut”, Cluj-Napoca, 2007; Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei antice şi medievale, 2 volume, Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, Cluj-Napoca, 2006, 2008; monografia Aristotel, Editura „Argonaut”, Cluj-Napoca, 2009; Frumosul la Socrate, Platon şi Aristotel, Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, Cluj-Napoca, 2013 ş.a.

 

e) Scopul proiectuluieditarea manuscriselor filosofice fragmentare inedite ale lui Dumitru Isac (însemnări, schiţe, note de curs etc.), în scopul punerii acestora în circulaţie atât în comunitatea academică cât şi în rândurile publicului larg, interesat de subiect

 

f) Material şi metode de lucru: tehnoredactarea computerizată a textelor originale şi pregătirea pentru tipar.

 

g) Rezultate scontate: îmbogăţirea restituirilor din opera lui D. Isac. 

 

h) Modul de valorificare a rezultatelor: pregătirea pentru tipar a circa 100 pagini din textele avute în vedere

 

i) Colaborări în ţară: nu

j) Colaborări în străinătate: nu

k) Bugetul solicitat pentru anul 2017:

- un salariu pentru CS I (normă întreagă) – postul există;

l) Alte subvenţii de cercetare: nu   

 

 

Coordonator, CS I Dr. Ionuţ-Constantin ISAC 

PROIECT DE CERCETARE  IX/2

 

a) Denumirea Filosofia dreptului în scrierile lui Eugeniu Speranţia (2017-2019)

 

b) Colectivul de cercetare: CS II dr. Codruţa Cuceu

 

c) Termen de realizare: 2017 - 31 decembrie 2019  

 

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: În urma sistematizării operei lui Eugeniu Sperantia după criteriul principalelor sale preocupări intelectuale, reiese că, între scrierile gânditorului transilvănean,  lucrările ce se pot înscrie cu uşurinţă în domeniul filosofiei dreptului necesită un loc fundamental în orice proiect exhaustiv de reeditare critică. Tocmai de aceea, reeditarea unui prim volum din seria lucrărilor de filosofia dreptului ale lui Eugeniu Speranția: Lecţiuni de enciclopedie juridică: cu o introducere istorică în filosofia dreptului, apărută la Cluj, la editura Tipografia „Cartea Românească” în anul 1936 (264 p) se cere a fi continuată printr-un proiect mai amplu şi de mai lungă durată. 

 

e) Scopul proiectului: Sistematizarea lucrărilor ce reflectă preocupări în domeniul filosofiei dreptului din opera lui Eugeniu Sperantia şi reunirea acestora sub forma câtorva volume critice. Lucrările ce urmează a fi reeditate în cadrul acestui proiect sunt următoarele: Curs de filosofia dreptului, Partea I, apărut la Oradea, în anul 1932; Curs de filosofia dreptului şi sociologie, vol. I – II, apărut la Cluj, între 1936 – 1938; Principii fundamentale de filosofie juridică (cu un rezumat în limba franceză), apărută la Cluj în 1936; Principiul raţiunii suficiente în logica juridică, apărut la Bucureşti, în 1940 (extras din „Revista de Filosofie”, vol. XXV, nr. 2/1940) Vieaţă, spirit, drept şi stat, apărut la Cluj, în 1938 (extras din revista  „Gând românesc”, nr. 3-4/1938); Vocaţia de jurist, apărut la Sibiu în 1942 (extras din revista „Notariatul Public”, anul V, nr. 5);

Pe lângă aceste lucrări redactate în limba română, mai există două lucrări ce pot fi circumscrise domeniului filosofiei dreptului, care au fost elaborate și publicate de Eugeniu Sperantia în limba franceză: Une définition du droit (Analyse philosophique), Cluj, 1939, (extras din „Analele Facultăţii de Drept din Cluj”, fascicula 11, Tomul I), șDroit laïque, droit transcendant et obligativité, Cluj, 1942 (în „Analele Facultăţii de Drept din Cluj”, fascicula 4, tomul III). Traducerea acestor studii constituie etapa principală demersul integrării acestor lucrări  în una din edițiile critice ale lucrărilor de filosofia dreptului ale gânditorului transilvănean. 

 

f) Rezultate scontate în 2017: Transcrierea, corectarea şi pregătirea pentru tipar a unei ediţii critice formate din lucrările intitulate : Curs de filosofia dreptului, Partea I, apărut la Oradea, în anul 1932; Curs de filosofia dreptului şi sociologie, vol. I – II, apărut la Cluj, între 1936 – 1938;

 

g) Valorificarea rezultatelor 2017:  Pregătirea pentru tipar a circa 100 pagini din textele de filosofia dreptului ale lui Eugeniu Sperantia.  

h) Colaborări în ţară: nu

i) Bugetul solicitat pentru anul 2017

j) Alte subvenţii de cercetare: nu  

 

Coordonator, CS II dr. Codruţa Cuceu


PROGRAM DE CERCETARE  X

 

a) DenumireDIMENSIUNI VALORICE ALE OMULUI CONTEMPORAN 

 

b) Colectivul de cercetare: CS I Dr. Ionuţ Isac (coordonator), CS I dr. Virgil Ciomoş, CS II Dr. Codruţa-Liana Cuceu, CS III Dr. Florenţa Lozinsky

 

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2019

 

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:

– relativ avansat pe anumite planuri (estetică, teoria artei, antropologie, studii culturale ş.a.), însă insuficient în ce priveşte reinterpretările conexiunilor şi interferenţelor disciplinare din perspectiva pe care o asumă membrii colectivului de cercetare;

 

e) Scopul programului:

– explorarea teoretico-metodologică interdisciplinară a conexiunilor ideatice dintre filosofia teoretică social-politică, fenomenologie, psihanaliză şi metafilosofie privind elemente valorice ale personalităţii omului contemporan şi texturii sociale pe care o alcătuieşte împreună cu semenii săi; publicarea unor articole şi studii relevante în literatura de specialitate, prezentarea de comunicări la sesiunile ştiinţifice de specialitate locale, naţionale sau/ şi internaţionale;

 

f) Rezultate scontate:

– valorificarea unor filoane inter şi trans-disciplinare ale gândirii axiologice autohtone şi universale, realizarea unor reinterpretări ale conceptelor supuse discuţiei (bunăstare, proprietate, ideaţie şi creaţie filosofică), în contextul dezbaterilor tematice existente pe plan naţional şi universal

 

g) Modul de valorificare a rezultatelor cercetării:

– elaborarea de către participanţii la proiect a unor studii şi articole individuale (posibil şi multi-autor) referitoare la aspecte ale temei programului, care vor fi ofertate spre publicare unor reviste de specialitate din ţară sau/ şi străinătate, precum şi susţinerea unor comunicări ştiinţifice la sesiuni de specialitate

 

i) Proiecte de cercetare propuse în acest program

 

– CS II Dr. Codruţa-Liana Cuceu, Condiţionare sau independenţă? bunăstarea şi conceptele fundamentale ale teoriei moral-politice contemporane (2017-2019); 

– CS III Dr. Florenţa Lozinsky, O perspectivă contemporană „valorică” asupra proprietăţii funciare din spaţiul rural (2016-2019);

– CS I Dr. Ionuţ Isac, Interpretări contemporane în spaţiul filosofic românescMetafizica (2017-2019);

– Prof.univ. dr. CS I Virgil Ciomoş, Juisare şi corp propriu. O perspectivă fenomenologică şi psihanalitică asupra proprietăţii şi bunăstării (2016-2019)

 

 

Coordonator, CS I Dr. Ionuţ Isac


PROIECT DE CERCETARE  X/1

 

a) DenumireCondiţionare sau independenţă? bunăstarea şi conceptele fundamentale ale teoriei moral-politice contemporane

 

b) Colectiv de cercetare: C.S.II dr. Codruţa Cuceu

 

c) Termen de realizare: 2017 - 31 decembrie 2019

 

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Prin proiectul de cercetare desfăşurat anterior am demarat analiza, din perspectivă filosofică, a problematicii bunăstării, pe de-o parte prin sistematizarea, pe trei paliere, a teoriilor filosofice ale bunăstării: 1. teoria ”hedonistă”, prefigurată în utilitarismului clasic din opera lui Jeremy Bentham, a lui John Stuart Mill şi a lui Henry Sidgwick; 2.  teoria ”satisfacerii dorinţelor”; 3. teoria ”listei obiective”, iar, pe de altă parte, prin încercarea de identificare a unor elemente determinante ale bunăstării umane. Premisa de a care pornesc cercetarea pe care o propun ca o continuare firească a demersului desfăşurat anterior este că bunăstarea este tratată ca un concept ce nu poate fi ocolit de teoriile morale contemporane, devenind, astăzi, o noţiune cu rol critic în depăşirea paradigmei unei moralităţi fondată doar pe recunoaşterea unor drepturi şi obligaţii negative. Prin urmare, în cadrul proiectului pe care îl propunem, vom analiza bunăstarea ca un concept cu rol decisiv în îmbrăţişarea unei noi paradigme morale, ce implică şi asumarea, atât la nivel individual, cât şi la nivel comunitar/social, a unor drepturi şi obligaţii pozitive.

 

e) Scopul proiectului

· Stabilirea, din perspectivă filosofică, a unui prag minimal al bunăstării;   

· Stabilirea unui model teoretic de măsurare a bunăstării bazat pe ideea intersubiectivităţii; 

· Compatibilizarea modelului teoretic de măsurare a bunăstării cu exigenţele unei moralităţi globale ce implică şi obligaţii pozitive faţă de ceilalţi; 

· Compatibilizarea modelului teoretic de măsurare a bunăstării cu dezideratele dreptăţii distributive impuse de sistemele politice de tip democratic; 

· Chestionarea apartenenţei conceptului de bunăstare şi, implicit, a teoriilor bunăstării în filosofia morală contemporană. 

 

f) Valorificarea rezultatelor în 2017: 

· Două articole, fiecare de aproximativ 10-15 pagini;

· Două comunicări la manifestări ştiinţifice de specialitate;

g) Colaborări în ţară: nu

h) Bugetul solicitat pentru anul 2017: - un salariu pentru C.S. II normă întreagă

i) Alte subvenţii de cercetare: nu  

 

 

Coordonator, C.S.II dr. Codruţa Cuceu

 

 

 


PROIECT DE CERCETARE   X/2

 

a) Denumire

O perspectivă contemporană „valorică” asupra proprietăţii funciare din spaţiul rural 

b) Colectiv de cercetare: CS III dr. Florenţa Lozinsky

c) Termen de realizare: 1 ian 2016 – 31 dec. 2019.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:

Cercetătorul valorifică experienţa anilor anteriori de cercetare în domeniu, precum şi rezultatele anchetelor de teren desfăşurate în cadrul proiectelor anterioare. Experienţa teoretică şi empirică a fost materializată de către cercetător în comunicări ştiinţifice prezentate la manifestări naţionale, respectiv în studii publicate în reviste de profil. Exemplificăm activitatea desfăşurată prin câteva studii publicate în volume colective sau reviste de specialitate: O abordare teoretică a noţiunii de produs localGospodăria rurală: individualitate şi individualizareComercializarea tradiţionalului în „târgul de ţară”, Configuraţii mentalitare în două comunităţi din Câmpia Transilvaniei, Reprezentări ale schimbării sociale în mentalitatea ruralilor, Schimbări şi tendinţe în satul românesc contemporanRealităţi, dileme şi proiecte în comunitatea montană Râşca, Estetica produselor locale. Reflecţii despre o filosofie a succesului de piaţă.

e) Scopul proiectului

Satul românesc contemporan este un spaţiu al schimbării, al căutării şi experimentării diferitelor modele de viaţă, în care sociologii descoperă cât de ofertant este acesta din punct de vedere al investigării realităţilor sociale. Interesul nostru se focusează pe conturarea semnificaţiilor actuale ale spaţiului rural aşa cum sunt reflectate în presa locală şi naţională, în literatura de specialitate, precum şi în reprezentările actorilor sociali din spaţiul rural. Ne propunem să realizăm o analiză a sensurilor „valorice” (istorice, economice, sentimentale) ale proprietăţii funciare din spaţiul rural contemporan. Prin acest proiect vom urmări să identificăm dimensiunea „valorică” a proprietăţii funciare din spaţiul rural, care predomină în societatea românească la ora actuală, privită în contextul mai larg al mecanismelor mentalitare şi comportamentale ale indivizilor.

f) Obiective subordonate scopului,  care urmează a fi realizate în anul 2017:

· Consultarea literaturii de specialitate ce vizează spaţiul rural;

· Identificarea sensurilor atribuite de mass-media scrisă/audio spaţiului rural şi implicit proprietăţii private;

· Realizarea de interviuri cu actori sociali din spaţiul rural.

g) Material şi metode de lucru1) documentare teoretică, 2) analiză de documente, 3) interviuri.

h) Rezultate scontate în 2017: 1) participarea la manifestări ştiinţifice de specialitate; 2) elaborarea, redactarea şi publicarea de studii/articole a căror tematică vizează: dimensiunea „valorică” a proprietăţii funciare din spaţiul rural (aproximativ 30 pagini).

i) Valorificarea rezultatelor în 2017: 1) elaborare a două studii în vederea publicării; 2) susţinerea a două comunicări la manifestări ştiinţifice de specialitate.

j) Colaborări în ţară: nu. 

l) Buget solicitat pentru 2017:

· Un salariu pentru CS III;  consumabile; reportofon; cheltuieli de deplasare în ţară.

m). 

 

Coordonator, CS III dr. Florenţa Lozinsky 

 


PROIECT DE CERCETARE  X/3

 

a) DenumireInterpretări contemporane în spaţiul filosofic românesc. Metafizica (2017-2019) 

 

b) Colectiv de cercetareCS I Dr. Ionuţ Isac

 

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2019

 

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:

– mediu spre avansat din punctul de vedere al hermeneuticii fenomenologice „standard” (de sorginte husserliană); incipient din punctul de vedere al hermeneuticii fenomenologice „non-standard” (inspirată de opera fenomenologului contemporan Marc Richir)

 

f) Scopul proiectului

– explorări ale dimensiunilor valorice conţinute în idei şi creaţii filosofice româneşti contemporane, prin prisma analizei comparative inspirate de paradigmele fenomenologice de tip Husserl şi Richir, în conexiune cu psihanaliza 

 

g) Obiective subordonate scopului, care urmează a fi realizate în anul 2017:

– regândirea prin analiză a unor interpretări acordate metafizicii lui Lucian Blaga;

 

h) Valorificarea rezultatelor:

– elaborarea  unor studii individuale (posibil şi multi-autor), de cca. 20-30 p. referitoare la tema proiectului, care vor fi ofertate spre publicare unor reviste de specialitate din ţară sau/ şi străinătate, precum şi susţinerea unor comunicări ştiinţifice la sesiuni de specialitate

 

i) Buget solicitat pentru 2017:

– salariu pentru un post de CS I 

 

 

Coordonator, CS I Dr. Ionuţ Isac 

 

 


Proiect de cercetare  X/4

 

a) DenumireJuisare şi corp propriu. O perspectivă fenomenologică şi psihana-litică asupra proprietăţii şi bunăstării 

b) Colectivul de cercetare: CS I dr. Virgil Ciomoş (1/2 normă)

c) Termen de realizare: 2017 - 31 decembrie 2019;

d) Stadiul  actual al cunoştinţelor: cercetări bibliografice prealabile în domeniul temei, conferinţe, colocvii seminarii, cursuri, publicaţii în acelaşi domeniu sau în domenii conexe ;

e) Scopul proiectului: analiza critică şi comparată a conceptelor de juisare şi de corp propriu, aşa cum sunt ele dezvoltate în cadrul fenomenologiei contemporane, în special cea a lui Marc Richir, precum şi în cadrul psihanalizei contemporane, cu specială referire la cea a lui Jacques Lacan, pentru clarificarea unor noţiuni cu valenţe juridice, psihologice şi sociologice precum cele de proprietate şi de bunăstare ;

f) Material şi metode de lucru: cercetare bibliografică, stagii de documentare şi cercetare în străinătate, analiză şi interpretare de text, sinteză critică a unor concepţii esenţiale în domeniu, redactare de lucrări dedicate temei ;

g) Rezultate scontate: o perspectivă comparativă nouă asupra conceptelor mai sus amintite, stabilirea unor colaborări cu cercetători români şi străini specializaţi în aceste domenii ;

h) Valorificarea rezultatelor: susţinerea în anul 2017 a 4 conferinţe şi a 2 seminarii naţionale pe această temă, redactarea unei lucrări de plan de 40 de pagini, publicarea rezultatelor cercetării în cărţi şi reviste recunoscute naţional şi internaţional, sub forma a 2 studii ;

i) Colaborări în ţară: UBB Cluj, Universitatea din Bucureşti, Centrul „Mara” din Timişoara ;

j) Colaborări în străinătate: Universitatea Paris I, Ecole de Psychanalyse des Forums du Champ Lacanien, Paris ;

k) Bugetul solicitat pentru anul 2017: un salariu de CS I (jumătate de normă) pe perioada amintită ;

l) Alte subvenţii de cercetare : nu.

 

 

 

Coordonator, CS I dr. Virgil Ciomoş

 

 


Programul de cercetare XI

 

a) DenumireaElite politice şi culturale în România interbelică (2016-2018).

 

b) Colectiv de cercetare: CS III dr. habil. Mihaela Gligor

 

c) Termen de realizare: 1 ian. 2016–31 dec. 2018

 

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: Tematica a fost abordată punctual, mai ales cu privire la elitele culturale (Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Constantin Noica etc), însă anumite personalităţi au fost lăsate în afară sau analizate doar fragmentar (Theodor Lavi, Horia Carp etc.). Tocmai de aceea, prezentul program are în vedere înţelegerea şi recuperarea felului în care, în perioada interbelică şi imediat după aceasta, (în special) intelectualii români de origine evreiască au emigrat în Israel şi au dus cu ei importante lucrări, încă necunoscute în România. De asemenea, se va avea în vedere modul de interacţiune a elitelor politice şi culturale în România interbelică.

 

e) Scopul programuluiPrezentul program va oferi o perspectivă nouă şi, pe cât posibil, inedită asupra elitelor culturale şi politice din România interbelică şi a acţiunilor de redefinire a trecutului istoric al acelora care au ales - voluntar sau nu - spaţiul exilului. Într-o primă fază, dorim recuperarea şi valorificarea scrierilor lui Horia Carp, personalitate importantă, atât la nivel cultural, cât şi politic. Se doreşte participarea la şi organizarea unor manifestări ştiinţifice; publicarea unor materiale în revistele de specialitate şi în cele culturale; dezbateri; editarea unor volume de corespondenţă sau de documente.

 

f) Rezultatele scontate: Relansarea dezbaterilor de specialitate pe această temă; recuperarea unor manuscrise şi publicarea lor, organizarea unor manifestări ştiinţifice.

 

g) Modul de valorificare a rezultatelor: Prezentări în cadrul unor manifestări ştiinţifice (mese rotunde, seminarii, conferinţe), articole, studii, evenimente culturale şi ştiinţifice, participări la sesiuni ştiinţifice de specialitate, invitarea unor specialişti în domeniu etc.

 

i) Colaborări în străinătate: dr. Miriam Caloianu, Hebrew University of Jerusalem.

 

j) Proiecte propuse în acest program:

 

XI/1  Biografii istorice, culturale şi filosofice interbelice (2017-2018)

 

 

Coordonator, CS III dr. habil. Mihaela Gligor


Proiect de cercetare   XI/1

 

a) DenumireaBiografii istorice, culturale şi filosofice interbelice 

 

b) Colectivul de cercetare: CS III dr. habil. Mihaela Gligor

 

c) Termen de realizare: 1 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2018. 

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: tema a mai fost studiată, însă cercetarea de faţă aduce o interpretare nouă şi atent documentată. Proiectul are în vedere, în special, recuperarea şi înţelegerea modului în care, în perioada interbelică şi imediat după aceasta, mai mulţi intelectuali români de origine evreiască au emigrat în Israel şi au dus cu ei importante lucrări şi documente, necunoscute încă în România.   

e) Scopul proiectuluiPrezentul proiect va oferi o perspectivă nouă şi inedită asupra mişcării culturale a evreilor din România şi a acţiunilor de redefinire a trecutului istoric a acestora în spaţiul exilului, impus sau ales. Proiectul are în vedere recuperarea şi valorificarea celor mai importante scrieri ale intelectualilor români de origine evreiască şi readucerea biografiilor acestora în discuţie, cu accente atât pe componenta culturală a perioadei interbelice, cât şi pe implicarea politică a celor mai importanţi membri ai comunităţii evreieşti. 

f) Rezultatele scontate: lansarea dezbaterilor de specialitate pe această temă.

g) Valorificarea rezultatelor în 2017: prezentări în cadrul unor manifestări ştiinţifice, între care o comunicare la Department of History, Tel Aviv University în colaborare cu A.M.I.R. (asociaţia evreilor originari din România); elaborarea şi publicarea a două articole. 

h) Colaborări în ţară: nu.

i) Colaborări în străinătate: dr. Miriam Caloianu, Hebrew University of Jerusalem şi dr. Raphael Vago, Tel Aviv University.

j) Bugetul solicitat pentru anii 2017: un salariu pentru CS III (normă întreagă);

k) Alte subvenţii de cercetare: – 

 

Coordonator, CS III dr. habil. Mihaela Gligor