PROIECT MANAGERIAL

pentru funcția de director adjunct științific

la Institutul de Istorie "G. Barițiu" Cluj-Napoca

 

 

Având în vedere structura departamentală a Institutului de Istorie "George Bariţiu", precum şi experienţa mea profesională şi administrativă, precizez că acest proiect se referă cu precădere la Departamentul de Cercetări Socio-Umane, în care, sub diferitele sale denumiri, sunt încadrat din octombrie 1971. In ce priveşte activitatea de conducere a Institutului, în care sunt implicat şi în momentul de faţă în calitate de membru al Consiliului ştiinţific, fac precizarea că voi răspunde tuturor solicitărilor acestuia, ca şi celor ale directorului Institutului, în măsura în care contribuţia mea va fi considerată necesară şi utilă.

 

I. Activitatea de cercetare ştiinţifică.

Cercetătorii departamentului sunt angrenaţi în momentul de faţă în trei programe de cercetare ştiinţifică şi, respectiv, în 8 proiecte de cercetare. Având în vedere faptul că unul dintre programe, precum şi o parte din proiectele înscrise în celelalte două programe au ca termen final data de l decembrie 2008, îmi propun ca, împreună cu şefii de sectoare, să analizăm modul în care au fost îndeplinite obiectivele asumate iniţial de către colectivele de cercetare cuprinse în respectivele proiecte şi mai ales valorificarea efectivă a rezultatelor obţinute, în cazul proiectelor care continuă şi în anii următori, voi analiza, de asemenea, modul de îndeplinire a sarcinilor de plan şi de valorificare parţială a rezultatelor obţinute, încercând ajustări din mers ale tematicii abordate, care să permită o valorificare finală cât mai performantă.

În stabilirea viitoarelor proiecte de cercetare voi insista, în acord cu şefii de sectoare şi cu cercetătorii/colectivele care le vor propune, pentru abordarea unor teme de actualitate şi importanţă pentru domeniile ştiinţifice reprezentate în departament, pretabile la a fi finalizate prin volume de autor şi/sau volume colective, în proiectele colective, obligaţiile individuale vor trebui să fie clar precizate cu precădere în capitolele privind "rezultate scontate" şi "valorificarea rezultatelor", în funcţie de gradul de angajare al unui cercetător sau altul la un anumit proiect, precum şi de poziţia ştiinţifică a fiecărui participant.

Consider că departamentul trebuie să-şi construiască în timp o identitate ştiinţifică proprie, cel puţin în context naţional, ceea ce implică o anumită continuitate în abordarea unor teme şi, desigur, valorificarea rezultatelor prin intermediul unor lucrări de referinţă. Având în vedere preocupările anterioare ale colectivelor de filosofie şi sociologie pe terenul cercetării şi valorificării gândirii filosofice şi social-politice transilvănene (lucrarea "Ideologia generaţiei române de la 1848 din Transilvania", coordonată de prof. dr. doc. George Em. Marica este reprezentativă în acest sens), precum şi experienţa unor cercetători actuali în domeniu (programul de cercetare "Filosofia românească din Transilvania în texte inedite" realizat de către Ionuţ Isac), voi sugera celor interesaţi elaborarea unui program de cercetare centrat pe această problematică, care s-ar putea întinde pe o perioadă mai lungă. Acest program ar putea fi valorificat prin continuarea editării unor manuscrise, publicarea unor ediţii critice, reeditarea unor lucrări de profil din sec. XX (opera sociologică a lui E Speranţia, de pildă), precum şi prin elaborarea unor lucrări cu caracter monografic. La acest proiect s-ar putea ralia şi celelalte discipline din cadrul departamentului, cu contribuţii referitoare la reprezentanţi de seamă ai domeniile lor. Paralel, trebuie abordate şi unele teme de actualitate, care pot fi mai bine valorificate în context internaţional, urmărindu-se însă şi aici o anumită continuitate în frecventarea unor probleme.

O mai mare atenţie trebuie acordată şi realizării unor programe/proiecte de cercetare în colaborare cu alte institute de profil din ţară sau chiar din străinătate, în momentul de fată există doar un singur asemenea proiect de cercetare, realizat de către un colectiv al sectorului de filosofie, în colaborare cu cercetători din ţară (Institutul "G. Zane" din Iaşi) şi Republica Moldova. Ca director adjunct ştiinţific, voi iniţia, împreună şi în acord cu şefii de sectoare, contacte cu institutele similare din ţară în vederea unor eventuale colaborări. De asemenea, voi insista pe lângă cercetătorii care au legături ştiinţifice personale internaţionale să iniţieze colaborări instituţionale cu aceştia.

O altă preocupare pe linia activității de cercetare științifică va reprezenta-o încercarea de impulsionare a cercetătorilor în vederea realizării unor granturi interne sau de integrare a lor în echipe de granturi, interne sau chiar internaționale, de o manieră care să aducă profit financiar și științific și departamentului, Institutului în general, în această direcție, un aport îl pot aduce și unii cercetători gr. I încadrați în sectoarele departamentului cu 1/2 normă, care coordonează la instituţiile unde îşi au norma de bază echipe de granturi, în care, în măsura competenţei şi disponibilităţilor, pot fi cooptaţi şi cercetători din departament. De altfel, aceşti cercetători trebuie să se implice mai mult în viaţa departamentului, atât pe linia coordonării unor proiecte de cercetare, cât şi pe cea a îndrumării activităţii celor mai tineri.

 

II. Personalul de cercetare.

Actualmente, în cadrul departamentului sunt încadrate 23 persoane, dintre care 18 personal de cercetare atestat (16 norme de cercetare) şi 5 personal TESA (4 1/2 norme). Activitatea de cercetare se desfășoară, în conformitate cu Regulamentul Institutului, în patru sectoare: sectorul de psihologie și pedagogie (compus din doi cercetători CS I, dintre care unul cu 1/2 normă, și trei CS III); sectorul de filosofic (compus din doi CS I, dintre care unul cu 1/2, doi CS III și un CS); sectorul de sociologie (un C S I, doi C S II, dintre care unul cu 1/2 normă, un CS); sectorul de științe economice și juridice (un CS I 1/2 normă în domeniul şt. economice, un CS în domeniul şt. Juridice, în condiţiile în care va fi validat de către Consiliul ştiinţific rezultatul concursului din 11 iulie a.c.). Dintre cei 18 cercetători, 11 au titlul ştiinţific de doctor în specialităţile în care sunt încadraţi (există şi două excepţii, respectiv doi cercetători având titlul de doctor în filosofie, dar încadraţi în sectorul de sociologie, ale căror teze sunt însă din respectivul domeniul), 6 sunt înscrişi la doctorat, iar l cercetător este, deocamdată, în afara sistemului de pregătire doctorală. In calitate de director adjunct ştiinţific voi încerca să-i stimulez şi să-i determin pe cei înscrişi la doctorat să-şi finalizeze şi să-şi susţină tezele. Deşi obţinerea titlului ştiinţific de doctor este o chestiune şi o opţiune personală a fiecăruia, voi încerca să-i sensibilizez în direcţia conştientizării aspectului instituţional al problemei, adică al necesităţii creşterii aportului fiecăruia la creşterea prestigiului Institutului. Mă refer aici la cei patru CS III, aflaţi în această situaţie, desigur diferiţi ca stagiu şi stadiu de pregătire a doctoratului, dar şi la cei doi CS, care se pare că se află în faza de finalizare a tezei.

Pe lângă această creştere calitativă a personalului departamentului, voi milita şi pentru dezvoltarea sa numerică, în primul rând prin întărirea sectorului de ştiinţe economice şi juridice în vederea aducerii sale, într-o perspectivă mai îndelungată, la dimensiunile celorlalte sectoare. Până când va fi posibilă creşterea numărului de posturi, consider că este necesar şi posibil un transfer inter-sectorial la nivelul departamentului în cazul apariţiei unor posturi vacante. De altfel, voi susţine ideea acestui transfer ori de câte ori va exista posibilitatea întăririi unui sector cu specialişti care pot contribui la sporirea prestigiului departamentului şi Institutului, în condiţiile în care sectorul în care se vacantează un post nu-l poate ocupa în mod corespunzător. Posturile vacante vor fi ocupate, conform regulamentului Institutului, numai prin concurs, în care, alături de verificarea cunoştinţelor de specialitate, va trebui să se insiste şi asupra calităţilor şi aptitudinilor candidaţilor pentru munca de cercetare ştiinţifică, în acest sens, în calitate de director adjunct ştiinţific mă voi informa asupra activităţii ştiinţifice anterioare a candidaţilor, practică ce ar trebui să se permanentizeze. Aceasta pentru că, pe de o parte, a existat o anumită fluctuaţie de personal (mai ales la colectivul de psihologie), iar pe de altă parte au fost încadrate în departament persoane care nu au aptitudini pentru acest gen de activitate sau nu sunt capabile să se adapteze la noile cerinţe din domeniu. Asemenea cercetători consider că ar trebui sfătuiţi să se reorienteze spre alte activităţi, iar posturile devenite vacante să fie ocupate, în măsura posibilităţilor, cu persoane competente şi cu aplicaţie spre activitatea şi cercetarea ştiinţifică.

În ceea ce priveşte personalul TESA, voi încerca să asigur repartizarea judicioasă şi proporţională a activităţilor care fac obiectul fişelor posturilor pe care le ocupă, în aşa fel încât aceştia să contribuie la bunul mers al departamentului. Având în vedere faptul că pentru majoritatea cercetătorilor computerul reprezintă un instrument de lucru familiar, utilizat în mod curent, consider că personalul TESA, care are mai puţine sarcini pe linia procesării textelor, v-a trebui implicat mai mult în proiectele de cercetare. De asemenea, ar trebui făcute eforturi în direcţia transformării cel puţin a unuia din posturile TESA într-un post de cercetare de nivel bază, eventual în cadrul sectorului deficitar.

în fine, în calitate de director adjunct ştiinţific, pe linie de personal, intenţionez ca în colaborare cu şefii de sectoare să analizez modul de îndeplinire a obligaţiilor individuale înscrise în programele şi proiectele de cercetare, a activităţii ştiinţifice în general a personalului de cercetare, precum şi a obligaţiilor de serviciu ale personalului TESA, în vederea unor evaluări anuale cât mai obiective.

 

III. Baza materială

Spaţiul în care se desfăşoară activitatea de cercetare din cadrul departamentului a trecut, începând cu anul 1990, prin mai multe reduceri. Dacă în 1990 Institutul de Cercetări Socio-Umane, succesor al Centrului de Ştiinţe Sociale, diminuat prin desprinderea Sectorului de Etnografie şi Folclor, care s-a transformat în institut de sine stătător, funcţiona în trei localuri, în momentul de faţă activitatea personalului său, diminuat însă numeric faţă de respectivul an, se desfăşoară într-un singur local, cel din str. M. Kogălniceanu nr. 8, la care se mai adaugă o sală din clădirea Bibliotecii Academiei. Această restrângere a spaţiului a avut efecte negative nu atât în planul activităţii de cercetare, cât mai ales în ceea ce priveşte situaţia bibliotecilor sectoarelor. Prin mutările succesive în spaţii uneori improprii, o parte a fondului de carte, mai ales cel de sociologie şi filosofie, s-a deteriorat iremediabil, trebuind să fie casat. Apoi, urmare a eliberării definitive a spaţiului din str. Napoca nr. 11, majoritatea fondului de carte a fost transferat la Biblioteca Academiei, unde este depozitat în condiţii precare.

Spaţiul din str. M. Kogălniceanu este relativ impropriu pentru desfăşurarea activităţii de cercetare nu atât ca dimensiune, cât mai ales ca mod de dispunere, în stil "vagon", a celor cinci încăperi din care este alcătuit, în plus, spaţiul este greu de încălzit în perioada rece a anului şi se află într-o stare de relativă degradare, în ultima perioadă, conducerea departamentului a întreprins, cu acordul Direcţiunii Institutului, diligente pentru renovarea capitală a spaţiului, care n-au fost agreate de către conducerea Filialei, din motive obiective. Din păcate, rezolvarea acestei situaţii depăşeşte nivelul de competenţă al unui singur om sau chiar al conducerii Institutului. Ea se va rezolva, probabil, odată cu construirea noii clădirii din curtea Bibliotecii Academiei, unde probabil vor fi amenajate spaţii corespunzătoare atât pentru cercetători, cât şi pentru biblioteca departamentului.

Situaţia bibliotecii departamentului va constitui o prioritate pentru directorul adjunct ştiinţific. Am în vedere, pe de o parte, finalizarea inventarierii şi clarificarea situaţiei fondului de carte al colectivului de drept şi economie, iar pe de altă parte alcătuirea unei evidenţe informatizate a întregului fond de carte din biblioteca departamentului. De asemenea, mă voi preocupa de dezvoltarea fondului de carte şi de publicaţii periodice, prin activarea comisiei de achiziţii desemnate de către Consiliul ştiinţific al Institutului, precum şi prin atragerea unor donaţii din partea autorilor sau prin schimburi de periodice cu institutele sau facultăţile de profil din ţară.

 

IV. Publicaţiile Departamentului

Activitatea publicistică a cercetătorilor departamentului în general, şi cea prin publicaţii proprii în special se cere a fi continuată şi îmbunătăţită. În prezent Departamentul de Cercetări Socio-Umane are două publicaţii proprii:

1) Anuarul Institutului de Istorie «George.Bariţiu» din Cluj-Napoca, Seria Humanistica, din care până acum au apărut numerele I-V.

2) Volumul "Studii şi cercetări din domeniul ştiinţelor socio-umane", conceput ca mijloc de valorificare prin publicare a comunicărilor prezentate de către participanţii la Sesiunea ştiinţifică anuală a Institutului de Cercetări Socio-Umane, respectiv a Departamentului de Cercetări Socio-Umane din cadrul Institutului de Istorie "George.Bariţiu". Acesta are deja o anumită tradiţie, datorită celor 17 numere apărute până în momentul de faţă.

Iniţierea Seriei Humanistica a Anuarului a fost o adevărată provocare ştiinţifică pentru cercetătorii Departamentului, căreia până în prezent aceştia i-au făcut faţă cu succes. Dovadă sunt cele cinci numere apărut deja - anii 2003, 2004, 2005, 2006, 2007 - numărul pe 2008 fiind deja predat pentru tipar la Editura Academiei. Ritmicitatea apariţiei, precum şi calitatea, sperăm noi, corespunzătoare, a textelor incluse, ne îndreptăţesc să înaintăm, în perioada imediat următoare, dosarul pentru acreditarea Seriei Humanistica de către CNCSIS.

Pentru asigurarea continuităţii apariţiei sale, consider că, în calitate de director adjunct ştiinţific, dar şi de membru în Comitetul de redacţie al seriei Humanistica a "Anuarului", va trebui să acţionez în direcţia sensibilizării întregului colectiv de cercetători în direcţia susţinerii publicaţiei departamentului. Aceasta pentru că o privire sumară asupra cuprinsului celor şase numere de până acum relevă o implicare inegală a cercetătorilor în activitatea "Anuarului", precum şi o absenţă a unor colective (sectoare) în realizarea rubricii de recenzii. În vederea creşterii aportului acestei rubrici în economia volumului, voi milita pentru preluarea "practicii" Seriei Historica, în sensul prezentării şi/sau recenzării unor lucrări semnificative din domeniile ştiinţifice întrunite în cadrul departamentului, care, datorită acestui "serviciu" ar putea intra în biblioteca sa. Este necesar, apoi, un efort din partea întregului Comitet de redacţie, dar şi al tuturor cercetătorilor Departamentului, pentru creşterea numărului de colaboratori ai revistei, în vederea asigurării unui portofoliu de materiale care să permită apariţia ritmică şi în condiţii calitative corespunzătoare a acesteia. În acest sens, consider că trebuie să ne preocupe difuzarea publicaţiei noastre către institutele similare din ţară (eventual la schimb cu publicaţiile acestora) şi, pe măsură ce va creşte numărul materialelor în limbi de circulaţie internaţională, şi spre institute similare din străinătate.

Consolidarea prin aceste măsuri a "Anuarului", dar şi prin altele care se vor impune pe parcurs (dintre care de actualitate va fi în perspectivă destul de apropiată necesitatea găsirii şi formării unui nou secretar de redacţie, deşi ar fi de dorit găsirea unei formule de menţinere în această calitate a domnului Vasile Marian şi după retragerea din activitatea de cercetare), va constitui baza pe care în viitor, în condiţiile unei eventuale creşteri numerice şi calitative a sectoarelor Departamentului, să se încerce editarea Seriei Humanistica pe fascicule corespunzătoare unor discipline sau grupuri de discipline reprezentate în departament, ceea ce ar permite şi posibilitatea editării unor numere tematice.

În ce priveşte volumul "Studii şi cercetări din domeniul ştiinţelor socio-umane", editat prin efort financiar propriu, se impune şi în acest caz o sporire a rigorii ştiinţifice în selectarea comunicărilor reţinute pentru publicare, fapt care ar avea ca efect şi creşterea nivelului calitativ al sesiunii ştiinţifice anuale, în viitor, acest volum ar putea fi întregit prin apariţia unor numere profilate pe anumite specialităţi din cadrul departamentului, în care să fie incluse studii mai ample sau chiar realizările din planul de cercetare ale unor colective de cercetare, volume care ar putea anticipa şi pregăti apariţia în fascicule a "Anuarului". Aceasta, cu atât mai mult cu cât în cadrul institutului nostru au mai existat asemenea realizări (vol. "Repere psiho-socio-pedagogice în formarea profesională", 1989; "Aspecte ale gândirii filosofice şi sociale transilvănene", 1992), existând şi actualmente intenţia editării unui astfel de volum.

 

V. Manifestări ştiinţifice

Sesiunea anuală de comunicări este o manifestare ştiinţifică a cărei "tradiţie" se impune a fi continuată. Mai mult, prin relaţiile deja consolidate ale departamentului cu anumite institute din ţară şi din străinătate, precum şi prin relaţiile personale ale cercetătorilor, voi încerca, alături de şefii de sectoare, să asigur continuitatea acesteia şi o participare calitativ superioară. De asemenea, voi întocmi, împreună cu şefii de sectoare, un calendar al unor viitoare manifestări ştiinţifice omagiale având ca subiect personalităţii transilvănene de marcă din domeniile ştiinţifice reprezentate în departament, aşa cum a fost sesiunea din 2004, prin care a fost comemorat sociologul George Em. Marica sau sesiunea anuală din 2006, în care a fost omagiat psihologul Alexandru Roşea, ambii cu prilejul împlinirii unui veac de la naştere.

Măsurile şi intenţiile enunţate în acest proiect vizează, toate, îmbunătăţirea activităţii departamentului şi creşterea performanţelor sale ştiinţifice, în acord cu noile norme impuse cercetării ştiinţifice şi cu noile criterii de evaluare a acesteia. Sunt convins că transpunerea lor în realitate, precum şi a altora, care desigur că ar mai putea fi enumerate, nu se poate realiza decât în contextul unei activităţi susţinute, desfăşurate într-o atmosferă de colaborare, de înţelegere şi de respect reciproc a tuturor colegilor din departament. Sper să pot contribui la impunerea şi asigurarea unui asemenea spirit de muncă în echipă, atât de necesar performanţei.

 

Cluj-Napoca, 1 iulie 2008

CS I dr. Andrei NEGRU